Două echipe de alpinişti români pot câştiga cel mai mare premiu din lume în alpinism

Cele două echipe de alpinşti români formate din Cristina Pogăcean cu Cosmin Andron şi Vlad Căpuşan cu Torok Zsolt au fost nominalizate pe lista lungă pentru premierul „Pioletul de Aur”, a anunţat, luni, alpinistul arădean Torok Zsolt, scrie Mediafax.

Cristina Pogăcean şi Cosmin Andron au mai intrat o dată pe această listă, iar acum au fost nominalizaţi pentru că în cursul lunii iunie 2016 au reuşit să deschidă o rută nouă, denumită Superculoir, spre vârful ce poartă numărul T16, 6.431 m, din Regiunea Zanskar, India

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

„(…) Am ajuns să fim apreciaţi de către acea comisie în Franţa care decide care sunt cele mai dificile şi adevărate ascensiuni al anului realizate în întreaga lume. Premiul înseamnă cea mai mare recunoaştere a comunităţii alpine şi a juriului referitor la un „angajament” pe care îl duci până la capăt în alpinismul mondial. Ce mă bucură însă acum este faptul că am ajuns acolo împreună. Nu pot garanta că vom câştiga acest premiu cândva însă suntem jucători, poate chiar importanţi, şi astfel România, prin noi, a ajuns pe o lista a celor mai tari asceniuni”, spune Torok Zsolt, într-o postare pe contul său de Facebook.

Pentru a câştiga „pioletul de aur” este nevoie de un succes cu un angajament foarte ridicat adica, cu alte cuvinte, un traseu foarte dificil.

Contactat de către corespondentul MEDIAFAX, alpinistul arădean Torok Zsolt a declarat că echipa pe care o formează cu Vlad Căpuşan a fost nominalizată pentru premiera din octombrie 2016.

„Este vorba de premiera mondială din 2016, toamna, pe Vârful Numărul 5, Peak Five, 6.421 metri, în zona Makkalu, pe care am urcat împreună cu Vlad Căpuşan. După cum îmi amintesc, că nu a fost de mult, a fost o ascensiune foarte frumoasă, sub sentimentul acesta că noi suntem primii oameni care ajungem pe vârf, am înţeles că înainte de noi şapte expediţii au încercat, am şi văzut urmele lor în tabăra de bază şi foarte puţine urme pe munte, care denota faptul că au mai încercat şi alţii. A fost o ascensiune complexă, deci atât pe gheaţă, cât şi pe stâncă, mixt, am avut condiţii destul de grele, vânt puternic, zăpadă viscolită, chiar şi ninsori, temperaturi foarte scăzute, în jur de – 30 de grade, fiindcă este mai la nord, la graniţa dintre Nepal şi Tibet”, a declarat corespondentului MEDIAFAX cunoscutul alpinist Torok Zsolt.

Conform tradiţiei, românii ar avea voie să dea numele vârfului pe care au urcat în premieră mondială, dar o problemă legată de bani amână momentul.

„Există o lege nescrisă că dacă eşti primul om pe un vârf, atunci poţi să dai numele vârfului, dar asta înseamnă o procedură lungă pentru că există hărţi, există documentaţie, în care apare cu numele de Saldim Peak sau Peak 5, de aceea e mai greoaie procedura asta. Pe de altă parte, noi am plecat din Nepal cu o datorie legat de această expediţie pentru că nu am avut banii să plătim integral şi datorită generozităţii agenţiei care ne rezolvă acolo toate lucrurile şi ne facilitează cu tot ce înseamnă logistică, noi am putut sa facem această expediţie şi practic am rămas cu o datorie. Până nu rezolvăm cu această datorie, este dificil de tratat acest subiect. Când o să rezolvăm datoria, probabil că o să putem să punem un pic altfel această problemă”, a declarat corespondentului MEDIAFAX cunoscutul alpinist Torok Zsolt.

În ceea ce priveşte nominalizarea românilor pe această listă, Torok Zsolt consideră că este „un lucru extraordinar”.

„Este un lucru extraordinar faptul că alpinişti români au ajuns acolo, şi nu prima dată pentru că avem colegi Cristina Pogăcean şi Cosmin Andron, care cu o altă ascensiune au mai intrat o dată pe lista lungă, acum toţi patru suntem nominalizaţi pe lista lungă, Deci, e mare lucru pentru alpinismul românesc şi pentru alpinişti români, pentru că mai de mult nici măcar nu visam la aşa ceva, toată comunitatea, ca vreodată o ascensiune românească să fie nominalizată la „Piolet de Aur”. Bineînţeles că orice tren are o locomotivă, dar fără vagoane nu putem vorbi de tren, sunt importante şi vagoanele, şi la un moment dat probabil că vom ajunge chiar acolo să luăm „Pioletul de Aur””, a declarat corespondentului MEDIAFAX cunoscutul alpinist Torok Zsolt.

Torok Zsolt şi Vlad Căpuşan au fost aproape de a mai realiza o premieră mondială care se ridică la valoarea „Pioletului de Aur” pentru a doua oară în câteva luni, dar condiţiile meteo i-au făcut să se retragă la limita supravieţuirii.

„Ascensiunea pe care am avut-o acum (în cursul lunii mai 2017 -n.r.), în această expediţie, în partea sudică a Muntelui Pumori putea fi de această valoare doar că nu am reuşit să o finalizăm şi la toamnă ne întoarcem. (…) Se vorbeşte foarte multe despre faptul că un traseu este sau nu este în condiţii. Traseul nostru chiar nu era, chiar nu era, în condiţii şi aceste condiţii doar s-au înrăutăţit pe parcurs, eu am avut şi o problemă de sănătate la începutul expediţiei ceea ce m-a dat pic înapoi şi peste cap, dar lăsând la o parte asta, condiţiile s-au înrăutăţit foarte tare şi a venit o vreme rea şi deci era periculos ca să mai continuăm, nu era sigur că ajungem pe vârf, dar mai mult ca sigur că nu mai ajungeam jos”, a declarat corespondentului MEDIAFAX cunoscutul alpinist Torok Zsolt..

Torok Zsolt este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi alpinişti români. Cele mai recente performanţe sunt din cursul anului 2016, când arădeanul şi-a trecut în palmares câteva dintre cele mai mari reuşite ale alpinismului românesc şi mondial. La jumătatea lunii mai, Torok Zsolt a dus steagul României pe unul dintre cele mai grele vârfuri din lume: Ama Dablam (6.812 metri) din Himalaya, unde a ajuns împreună cu alpiniştii Teo Vlad şi Marius Gane. Pe data de 23 mai, Torok Zsolt a reuşit o premieră românească pe un vârf din Himalaya, altături de alpinistul român Vlad Căpuşan, după ce cei doi au ajuns pe vârful Cholatse (6.501 metri) în condiţii meteo extreme cu ninsoare abundentă, vânt, -25gr C şi vânt de peste 50 de kilometri la oră.

În cursului anului 2016, a revenit în Hilamaya, reuşind o premieră naţională, pe un vârf din zonă, dar şi o premieră mondială. Torok Zsolt a reuşit alături de Vlad Căpuşan să fie primii oameni care au urcat pe un vârf extrem de dificil din zonă. Fără niciun pic de sprijin dinspre tabara de bază şi fără nicio altă legatură cu lumea din exterior, Torok Zsolt şi Vlad Căpuşan au ajuns pe Peak 5 din regiunea Makalu, un munte care nu a mai fost urcat de nimeni până în acel moment, în condiţiile în care vârful a fost deschis ascensiunii în 2003. Cele mai recente măsurători arată că vârful are 6.421 metri, iar ascensiunea este considerată de către oficialităţile din Nepal, o realizare istorică. Zsolt Torok si Vlad Capuşan au urcat pe vârful „Peak 5” în condiţii meteo extrem de dificile, cu temperaturi sub -30 de grade.

În cursul lunii mai 2017, Torok Zsolt şi Vlad Căpuşan s-au retras la limita supravieţuirii în tabăra de bază, după ce au trecut prin condiţii extreme… vânt, furtunin de zăpadă, frig şi avalanşe care aproape că i-au îngropat cu totul, iar Vlad Căpuşan a fost purtat de o avalanşă, oprindu-se după 10 metri. Cei doi au reuşit să se regrupeze şi din priviri au evaluat situaţia, ajungând la concluzia că o eventuală continuare ar fi însemnat o capcană fatală.

Torok Zsolt şi Vlad Căpuşan, care anul trecut au realizat o premieră mondială şi două premiere naţionale în Himalaya, au plecat pe data de 18 mai în Himalaya, pentru a urca pe unul dintre cei mai complicaţi munţi, Pumori, înalt de 7.161m, aflat la circa opt km de Everest. Cei doi intenţionau să abordeze o linie noua, în premieră mondială. În 2016, Torok Zsolt a urcat cinci vârfuri în Himalaya, dintre care trei au fost tot alături de Vlad Căpuşan, cu care a spus că face o echipă foarte bună.

În 2013, Torok Zsolt a condus expediţia românească ce a ajuns pe Nanga Parbat, 8.126 m, considerată cea mai mare performanţă în alpinismul românesc. Zsolt Torok este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi alpinşti români la nivel mondial, realzator al mai multor premiere… printre altele, a fost pe Maratonul Marilor Pereţi, Trilogia Alpilor şi pe K2.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele:

„Folosirea oxigenului suplimentar în alpinismul de performanţă înseamnă doping”, afirmă alpinistul Alexandru Găvan

O campioană la alpinism a escaladat o clădire folosind două aspiratoare – VIDEO

Doi alpinişti români pleacă în expediţie pentru a cuceri vârful Manaslu din Himalaya, de 8.156 metri

Conform unui nou studiu, căţăratul pe munte poate afecta natura